"A fost odată, ca niciodată. Că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti."
Aici este esența unei întregi fizici. Teoria ne spune că fiecare decizie a noastră crează un univers alternativ. Noi nu îl vedem, însă, într-un fel nedeslușit încă, avem amintiri de acolo. Pentru că și în acele realități suntem tot noi. Complicat pentru percepția umană.
"Că de n-ar fi, nu s-ar povesti"... Deci, imperativ, există. Pentru că povestesc despre ele sau îmi imaginez acele locuri. Însă în acele universuri eu nu mai sunt cel de amu. Nu mai știu ce știu amu, nu mai sunt omul...
Dar în toate universurile posibile știu că iubesc. Nu este un argument circular, dar, dacă nu as iubi, toate universurile mele ar dispărea. Și nu s-ar mai povesti, pentru că nu ar mai fi.
Superb, dragul meu...
ReplyDeleteIn toate universurile iubesti? Sau o iubesti? :))) Semantica, nu?
ReplyDelete:)))))...foarte tare comentariul. Dar nu cred ca prietenul nostru mai are timp de asa ceva. Tot timpul e plecat, cand îl sun e ori la munte, ori pe VT, ori pe coclauri, parca e titirez. A avut o prezentare Astro foarte frumoasa, daca vrei, iti trimit linkul.
ReplyDeleteDin pacate nu am ajuns la prezentare ca am avut copilul racit, dar am inteles de la o prietena ca a fost foarte frumos facuta, ca i-a plimbat peste tot si ca a fost ca o poveste. Sentimentul ei era ca nu voia sa se termine...era de asteptat.
ReplyDeleteTu vinzi ceva din ce faci? Sunt interesata să cumpăr fotografii de-ale tale. Zona de cer pe care o faci mi se pare foarte rară. Mi-aș dori in casa asemenea tablouri. Daca e doar pasiune și le tii undeva pe un calculator, e păcat de ele. Nu știu ce presupune fotografia de cer, că am făcut pe Facebook la tine și am rămas mască, dar încearcă să vinzi cate ceva. Eu aș cumpăra bucuroasă.
ReplyDelete