Grație unuia dintre cei mai titrați fotografi pe care ii are Iașul (am bucuria de a-l numără printre prieteni), m-am ales cu un obiectiv. Un obiectiv Nikon de 105mm macro.
Este varianta veche, cred că printre primele obiective macro pentru DSLR-uri. Are o grămadă de imperfecțiuni, însă sunt atât de bine echilibrate, încât îi dau o nota fabuloasă de autenticitate. Pozele au un haze natural, iar contrastul de poveste. Este obiectivul care face orice buruiană să arate ca un mic tablou. Fără că eu să intervin prea mult asupra fotografiei. E ca o continuare a personalității mele. Cine mă cunoaște, știe cât de leneș sunt la editat pozele, editările mele fiind minimaliste, însă prefer sa aștept momentele ce merita a fi fotografiate, chiar daca asta înseamnă o așteptare de câteva ore.
Deci nu vorbesc de obiectivul de 105mmZ nou, care este perfect din toate punctele de vedere, însă lipsit total de personalitate. Fotografii cu anumită experiență înțeleg ce vreau sa zic.
In concluzie vă încurajez să încercați și obiective puțin mai vechi. Veți avea niste surprize plăcute, iar poveștile ce le puteți crea vor avea acea patină a timpului, cu toate imperfecțiunile pe care timpul ni le aduce. Însă vor fi proprii vouă, adică sincere.
No comments:
Post a Comment