"Dac-ai ști ce dragă-mi esti,
Ți-ai da drumul pe ferești
Și-ai veni, calda, -n picaj
De te-as lua de pe pavaj,
Lin,
Ca pe-o floare grea de crin
Și te-as pune-ntr-un pahar
Pe o prispă de cleștar,
Nu în apa, ci în lapte sau ulei,
Sa te pup adânc și rar,
Zi și noapte,
unde vrei."
❤️
ReplyDeleteRobert, esti un barbat incredibil. Daca iubesti pe cineva, sper ca fata aia sa stie ce are acasa. Iar daca nu stie si nu te apreciaza, meriti altceva cu varf si indesat. Si daca esti singur, sper ca viitorul sa iti dea o femeie pe masura ta. Orice altceva mai putin este fara sens.
ReplyDeleteDaaaaaaaa, este special. L-am vazut astazi cum face. Cat este de concentrat, cum cauta subiectul. In jumatate de ora cat am stat cu el, am invatat mai mult decat am invatat singura in 5 luni de cand am aparatul.
ReplyDeleteModul in care priveste lumina, cum se joaca cu ea, unghiul, ce alege, cum alege. Un simt artistic iesit din comun.
Iar explicatiile sale au fost atat de simple si naturale... Te priveste direct in ochi si nu te lasa pana cand nu este sigur ca ai inteles. Ma pierdusem la un moment dat de la parfumul lui. Are ceva ...sexy:))). Mi-a facut ziua frumoasa. :))
Am uitat sa spun ceva: nu va mai chinuiti sa faceti poze ca el. N-o sa va iasa in veci. Este despre cum lumea lui interioara se reflecta in exterior. Am vazut cu ochii mei. Aveam amandoi aceleasi setari si aceeasi pozitie de fotografiere. Lui i-a iesit in stilul sau. Mie...normala. Deci nu e despre setari...v-o jur.
ReplyDeleteStim ca nu este despre setari. L-am vazut si noi cum face :))
DeleteMa uit la fotografia asta si nu ma satur. Este ca sufletul tau. Dragul meu, femeia pe care o iubesti este cum ti-e sufletul? Mi-e greu sa cred :)
ReplyDeletePostarea asta este o declaratie de dragoste de o sensibilitate iesita din comun. Norocoasa fata...
ReplyDeleteFata o fi norocoasa, dar el este? :)
DeleteDoamne, cat esti de...ma termini...
ReplyDeleteNu am vrut sa iti scriu. Insa ma simt intr-un anume fel. Reusesti de fiecare data sa ma rascolesti. Cu fiecare postare.
ReplyDeleteCat de frumos iubesti...Asa mi-as dori si eu, sa fiu cantata in versuri si fotografie. Imi pare rau de singuratatea ta. Stiu ca nu e just sa nu apara cea pe care o astepti cu adevarat. Poate nu stie inca. Dar cand va sti...vreau sa fiu martora atunci :)
ReplyDeleteMa intreb: tu chiar asta simti? Sau este doar un act artistic?
ReplyDeleteL-am vazut ieri. Am stat cu el vreo 30 de min. Este ca sifonul, fara stare. Parca desfaci o sticla de spumant. Este vesel si plin de energie. Mi-a aratat cate in Luna si in stele si am ras de ma durea burta. Are un umor foarte fin. Insa ceva il tradeaza. Ochii. Sunt tristi. Iti pot confirma di nce am observat: asta simte.
DeleteEmil Brumaru …. 🤗😘 Dac-ai sti…
ReplyDeleteDa, am cautat si eu poezia. Cu greu am gasit-o. Este o poezie mai putin stiuta. Cum de o cunoaste?
DeleteImpresionanta poza. Unde ai facut-o? Felicitari
ReplyDeleteEste peste puterea mea de a accepta ca cineva poate iubi asa. Imi pare rau, dar pana cand nu traiesc, nu cred.
ReplyDeleteSuperb, totul!
ReplyDeleteFoarte frumos. Chiar nu ma prind cum ai facut poza asta. Este pictura in toata regula. Te-ai gandit sa faci un album cu cele mai reusite poze ale tale? Ti-am dat mesaj pe mess. Dca ma poti ajuta.
ReplyDeleteTu ti-ai gresit cariera :))). Sunt curioasa, ai copii? Cum te porti cu ei? Simt in tine o duiosie pe care doar un tata o poate avea. Asa l-am ales eu pe sotul meu. Si am avut dreptate. Cea mai mare calitate a lui s-a dovedit a fi cea de tata. Pe langa altele :)))
ReplyDeleteA fost pansament pentru suflet ce ai postat. Multumesc.
ReplyDeleteSi tu imi esti drag, om frumos. Te-am indragit de cand ti-am vazut prima postare. Iti ofer o imbratisare calda :)
ReplyDeleteCeva imi zice ca nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat daca tu nu erai singur. In egoismul meu, ma bucur ca esti asa.
ReplyDeleteNu stiu ce, dar ceva ma nelinisteste la poza ta. Am o viata de trait, nu pot sta cu ochii in ea toata ziua. Este o fotografie foarte periculoasa. Te duce departe. E si post acum.
ReplyDeleteTot blogul asta e ca o rugaciune. Nu stiu cum prinzi imaginile. Dar ma bucur ca le prinzi.
ReplyDeleteCredeam ca sunt singura care gandeste asa. Pe langa femeie, toate imaginile mi se par ca au legatura cu Dumnezeu. Este femeia, e adevarat, dar ca o indeplinire a rugaciunilor sale. Luati toate postarile de la capat si veti vedea ca am dreptate.
ReplyDeleteA tesut cu iscusinta ceva greu de descifrat. Cert e c-o iubeste pe femeia aia, iar privirea ii este indreptata in sus, un fel de "eu asta vreau, asta Te rog, dar faca-se voia Ta".
Sunt o femeie normala. Nu credeam ca o sa ajung sa despic firul in patru, insa barbatul asta ma instiga, ma incita, ma simt provocata intelectual si afectiv. L-am vazut la padure. O atitudine foarte, nu stiu cum sa spun, controversata si amestecata intre un intelectual vizibil clar, un pedagog foarte bun, un barbat sarmant, un om bland si zambitor si, pe de alta parte, foarte salbatic, naravas, necomunicativ cand este vorba despre el, usor taran si necioplit cand incerci si tu sa afli mai mult decat iti permite.
Pur si simplu ma ma ma face la neuron :))))
Ce bine l ai descris, exact așa este :)
DeleteAsa este si cu cei apropiati. Il cunosc de 40 de ani. Ori de cate ori era ingandurat, fugea pe malul rausorului care trecea pe langa sat. Se inchidea in el, nu vorbea cu nimeni, iar la scoala era de nestavilit pentru ca intra in conflict cu profesorii de foarte multe ori. Citea foarte mult si de asta stia mai mult decat profesorii.
DeleteViata nu l-a schimbat foarte mult. Poate doar cateva riduri in plus. Dar este la fel de stralucitor in discutii, la fel de idiot cand este ranit, cuceritor cand este fericit, exprimandu-si cu greu sentimentele, si doar oamenilor in care are incredere.
Cu tot amestecul asta de prostie, inteligenta, salbaticie, frumusete etc, este singurul om din viata mea alaturi de care as pleca oriunde la drum:)
Da, asa este si mult mai mult de atat. Este recunoscut pentru faptul ca nu a reusit sa scoata vreodata taranul din el. Si ca face niste prostii de te doare mintea.
DeleteCu toate astea ce nu ati apucat voi sa vedeti, este interioarul lui. Poate doar ce v-a aratat. O zgarietura superficiala.
Sa va dau un exemplu. Poate acum vi s-ar parea ciudat, dar cand eram noi studenti, muream de foame. Pe bune, eram rupti de foame. Nu puteti intelege vremurile alea, dar noi am stat zile intregi fara sa mancam ceva.
Robert facea mancare din orice buruiana. Si avea si gust, ne chema la masa si ne privea cum mancam. De multe ori ramanea el flamand. Astea sunt lucruri care iti raman adanc infipte in tine. Nu le poti intelege fara sa le traiesti.
A strans oameni in jurul lui nu pentru ca era inteligent sau cult sau mai stiu eu cum. Ci pentru ca avea un suflet imens. Inca il are. Si eu sper sa isi gaseasca linistea, o merita.
Da, era ca o closca. Isi facea timp pentru fiecare dintre noi, ne organiza iesirile, chivernisea absolut totul. Desi nici el nu avea de nici unele, la el gaseai intotdeauna un ban, o tigara, o mana de ajutor, putina meditatie cand nu pricepeai ceva, un tricou curat cand aveai intalnire cu vreo gagica, o camera in care erai bine primit daca ramaneai pe drumuri ca iti vindeai locul de cazare. Si eu am patit asta.
DeleteMie mi-a schimbat destinul. Si el stie de ce.
Motanul meu drag este de o complexitata rara. L-ai descris perfect. Insa ce i-am reprosat intotdeauna au fost tacerile lui. Nimeni nu a stiut cand e suparat. Si cand chiar a fost, a trebuit sa aflam de prin alte parti. Am fi sarit toti in ajutor. Poate il feream de o gramada de tampenii. Acum nu mai conteaza.
DeleteAsa cum este, mie mi-a aratat ce inseamna un prieten, lasand deoparte toate definitiile sforaitoare. Atentie, mi-a aratat, nu spus. Voi fi de partea lui, indiferent de situatii. Nu exista rau in el. Dar exista multa confuzie cand este ranit.
Robert, superb. Si poza si poezia. De unde stii genul asta de poezie? Stiu ca Brumaru si-a ascuns o parte din opera. Adica nu a publicat. Are o gramada de poezii postume.
ReplyDeleteCat de frumos! Eu am vazut poze si mai bune, dar rar vezi poze atat de incarcate emotional. Foarte bine, foarte bine. Esti un sufletel frumos.
ReplyDeleteFelicitari. Una dintre putinele bucurii pe care le mai am...sa stau pe blogul tau.
ReplyDeleteFrumos totul. Mi-ar placea sa iubesc asa. Si sa fiu iubita in halul asta. Nu e greu, oare?
ReplyDeleteBuna dimineata. Dar cata liniste e aici! Adevarul e ca te lasa fara cuvinte genul asta de blog
ReplyDeleteneata. eu ma intreb cum arata femeia aia. si daca chiar exista sau e un subiect si atat?
ReplyDeleteCred c-o fi existat candva. Pentru ca modul asta de a o iubi nu vine din nimic. Si ramane asa indiferent de greseli si furtuni. Iubirea nu are legatura cu astea rele. Exista sau nu. Noi oamenii suntem dificili. Sau facem lucrurile sa fie dificile. Si apoi ne intrebam de ce avem viata asta. Iar eu am invatat pe propria piele ca iubirea trece peste orice. Si nu zic cuvinte mari.
ReplyDeleteUrmatoarea lui femeie va fi o norocoasa.
De ce urmatoarea femeie? Poate exista inca. Ar fi pacat...
ReplyDeleteMi-e foarte greu sa cred asta. Si vorbesc din calitatea mea de psiholog cu ceva studii serioase la activ. As putea explica tot mecanismul, insa va plictisesc. Mai bine discutam despre altceva.:)
ReplyDeleteDe ce, Ana? Chiar te rog sa explici :)
ReplyDeleteOk, voi starni o gramada de controverse si nu-mi doresc asta. Pentru ca ceea ce as putea explica este strict stiintific si nu are legatura cu directia in care se indreapta societatea. Si sunt pe blogul unui om pe care il respect prea mult, ca sa incep discutii in contradictoriu. Stiu ca l-ar rani, ia eu, dimpotriva, mi-as dori sa pot face ceva diametral opus.
ReplyDeleteNu vi se pare ca totuși, dedicația e la modul prezent...?
ReplyDeleteCa sigur exista o ea
ReplyDeleteEu nu am zis ca nu exista o ea. Eu am zis de urmatoarea femeie. Pentru ca acea ea, daca exista, nu este cu el. Si asta se poate intampla din doua motive:
ReplyDelete1. Nu il iubeste. Se intampla ca oricat ar fi un om de bun, partenerul/a sa nu iubeasca. Sa nu fie compatibil.
2. Tot despre lipsa de iubire este vorba, dar altfel. Incapacitatea de a iubi. Unul dintre ei are probleme comportamentale nerezolvate. De obicei din copilarie. Family issues. Care duc la frica, abandon etc. Astea sunt destul de grave pentru ca cel ce le are, traieste cu trauma si habar n-are ca este intr-o continua suferinta. Traieste viata intr-o mocirla in care se complace. Am mai scris despre tiparul acelui om, uite
"Statistic sunt cei mai nefericiti oameni. Ei sunt incapabili de dragoste. Oricum nu pe perioade lungi de timp. Frica nu le da voie. Si la prima cearta din relatie, incep sa isi pune intrebari despre omul de alaturi. Ii recunosti usor pentru ca sunt toti pe acelasi calapod: sunt tacuti in grupuri, nu sunt comunicativi, sunt foarte explozivi la limita isteriei, nu isi recunosc niciodata greselile insa pandesc greselile altora si le arata cu degetul, sunt acuzatori, critica totul, sunt pasivi in relatie, foarte egoisti si profitori cand e vorba de sentimente si de viata lor. Adica iti pot intoarce spatele intr-o clipita, fara urma de regret, culmea, crezand ca ceea ce fac este bine. Sunt si foarte posesivi si incapabili de planuri pe termen foarte lung. Desi isi doresc lucrurile astea si teoretic si le fac."
Acum Robert cred ca se afla in una dintre cele doua chestii cu acea femeie. Pentru ca, daca daca ar exista iubire, acea femeie ar fi langa el. Nu exista nimic peste care iubirea sa nu treaca. Nicio greseala, nimic. Si iar nu folosesc intelepciune de facebook si nici cuvinte mari. Indiferent de greselile facute de partener, daca exista iubire, totul se restarteaza.
Si acum o sa-mi iau o gramada de hate. Dar sa stiti, fetelor, ca in proportie de 90%, femeia este responsabila de binele cuplului. Inca o data: este stiinta, statistica, nu prostii. Atentie: este responsabila. Barbatul nu este facut pentru asa ceva. Nu este cladit pentru a sta in cuplu. Si va pleca intotdeauna daca nu va fi vazut, apreciat, valorizat, iubit si, acum voi spune o vorba mare, f...ut des. Cat mai des. Deci daca o relatie nu merge, imi pare rau sa o spun, este in cea mai mare parte vina femeii. Nu este greu sa ii spui in fiecare dimineata ca esti norocoasa ca esti cu el. Sau sa ii zici ca e frumos. Sau sa il saruti fara motiv. Sau sa il admiri. Orice gest mic facut sa il valorifice.
Orice barbat care sta intr-o relatie in care nu exista lucrurile astea, nu este barbat. Este o masa de carne, lipsita de testosteron. Nu as sta langa altfel de barbat nici legata cu lanturi.
Vreau ca barbatul meu sa aiba (iar spun o vorba mare) coaie!
Imi pare rau pentru feministe, dar asta este adevarul pur. Nu suntem egale barbatilor ci complementare...si ei noua.
Iar Robert este barbat 100%...nu poate sta intr-o astfel de mocirla...De asta, next woman.
Esti incredibila, Ana. Eu iti multumesc si pentru discutia de la munte. Mi-ai clarificat niste chestii pe care le vedeam dintr-o singura parte. Am fost la o gramda de asa-zisi terapeuti facuti la apelul bocancilor. Se vede cine a invatat carte si cine le scalda. Esti minunata, fata frumoasa.
ReplyDeleteAna, ti-am zis si la munte. Urasc fiecare cuvant pe care il spui, pentru ca eu sunt usor feminista. Dar stiu ca sunt subiectiva si iti dau dreptate. Totusi nu inteleg. Este atat de usor ca un barbat sa fie tinut langa tine, cu toate astea de ce nu se intampla?
ReplyDeleteDeși ești extrem de vocala, ai și tu problemele tale. Nu exista doar 1 și 2 :) Încearcă sa l consiliezi în privat, dacă ți reușește, nu aici. Sincer, chiar strici frumosul postărilor și e păcat
ReplyDeleteMie nu mi se pare ca strica ceva. Dimpotriva. Impartaseste. Daca o vei cunoaste vei vedea ca este o fata foarte calda si empatica.
DeleteDe ce? Pentru ca femeile sunt foarte orgolioase si pentru ca au impresia ca barbatii gandesc ca ele. Gresit total. Barbatii gandesc binar. Adica in DA si NU. Plus ca au creierul format astfel incat sa elimine alte zgomote in afara de ceea ce il intereseaza atunci. Este anatomie. Multe femei se plang ca nu sunt ascultate. Normal ca nu sunt. Barbatii nu asculta alte zgomote in afara de zgomotele care il incita ca barbat si ii dau ceva de rezolvat, un quest ceva. Pentru un barbat este un efort sa te asculte si sa fie atent la tine cand vorbesc despre lucruri neinteresante pentru el. Ca de exemplu ce trebuie prin casa. Casa este responsabilitatea femeii. Barbatul este provider. Este vanator. Este altceva decat pet ul tau. Pentru discutii si empatie, exista prietenele. Nu barbatul. Ala se va uita la tine si va da din cap. Dar e cu mintea in alta parte.
ReplyDeleteFetelor, credeti-ma. Sunt construiti altfel. Mult mai simplu. Si metoda de cuplu fericit este foarte simpla: mancare, apreciere, admiratie, urmasi (foarte important pentru barbati), f...ut des. Asta pentru un barbat inseamna iubire.
Tu chiar stai numai pe aici și vânezi fiecare comentariu? Asa speri să-i întri în gratii? Sa arăți cât de "bună" ai fi tu ca și partenera și ca l-ai "f.." des? :))))
DeleteNu vad sa faca asta. Si tu acum...
DeleteDeja vad ca am starnit reactii nasoale. Am avut dreptate. Am zis eu ca mai bine nu deschideam subiectul. Tot ce am facut a fost sa explic un mecanism. Unii au inteles doar ce au fost in stare sa inteleaga. Nu-i nimic. Fiecare cu nivelul sau. Imi cer scuze daca am adus vreo ofensa cuiva. Va rog sa ma iertati.
ReplyDeleteSalut Ana. Sunt Dan. Stai linistita. Da, asa e barbatul. Sper sa priceapa si nevasta-mea acum :))))) Eu m-as bucura daca ai mai vorbi despre diferentele dintre noi. In felul asta mai invatam cate ceva si economisim minute bune de cearta :))))
DeleteMultumesc Dane. Dar nu imi place sa supar lumea. Daca pot ajuta, cu placere. Daca oamenii se simt ofensati de ceea ce spun, atunci ma retrag. Ideea a ce spun eu nu este sa supar oamenii. Ci sa fiu langa ei. Daca nu imi reuseste...
DeleteAna, intotdeauna vor fi hateri si troli :)))
DeleteDa, dar vad ca ma ataca personal. Ca am si eu probleme, ca vreau sa arat cat sunt de buna etc. Toti avem probleme. Eu sunt foarte timida, nu reusesc sa vorbesc in public si gandesc totul, inclusiv ce nu ar trebui gandit ci trait. Si prefer sa ma retrag. Violenta in limbaj si oricare forma de violenta, ma pietrifica.
DeleteNici eu nu vad cum Ana ar fi sarit calul cu ceva. Troli frustrati :))))
ReplyDeletemai copii, nu va mai certati. eu am o varsta nu spun cat. ca m-am oprit din numaratoare la 62. intotdeauna vor fi pareri si pareri. si de aici si certurile. dar sa stiti va spune mama ca pe un barbat asa il tii. cu lucrurile simple ale vietii. nu mai bine va iubiti cat mai sunteti tineri? ca dupa o varsta chiar si lucrurile pe care nu le bagati in seama acum cum e sexul o sa fie amintire.
ReplyDeleteSi, daca s-a terminat cu vorbele aruncate, iti voi arunca si eu o provocare, Robert. Astazi dupa ora patru, poze in Botanica. Ce zici?
ReplyDeleteEu cred ca ai mai multe sanse sa iti raspunda pe messenger. Din cate stiu aici, pe comentarii, nu se mai uita. Eu asa am facut, i-am dat mesaj si mi-a raspuns.
ReplyDeleteVreau sa iti dau inapoi niste versuri pe care mi le-ai spus acum 30 de ani. O sa iti amintesti :)
ReplyDeleteMa bucur ca nu te-ai schimbat deloc. Esti la fel. Si vreau sa iti fac o marturisire. Am cautat in fiecare barbat cu care am fost explozia sufletului pe care o aveai tu si inocenta acelei prime iubiri. Se pare ca ti se da o singura data in viata:)
"În ce să mă preschimb ca să-nțelegi
că te iubesc mai mult decât un om,
mai mult decât un fluture în zbenguieli fără de legi,
mai mult decât o creangă fructul dintr-un pom."
E ciudat blogul asta. Ciudat, Ciudat...
ReplyDeleteNeata. De ce zici asta?
ReplyDeleteNu stiu. Asta e senzatia pe care mi-o da. Este o combinatie intre vizual si literar, pe de o parte. Iar pe de alta parte un fel de loc in care diversi oameni se intalnesc. Am vazut ca s-au facut grupuri, iesiti impreuna, mergeti la munte, se leaga prietenii. Ciudat...
ReplyDeleteSi catalizatorul este un blog de fapt un om din spatele blogului. Se intampla rar asa ceva. Si ma intreb de ce? Cred ca e un blog de nisa si oamenii frumosi se intalnesc rar undeva. Cred ca a creat un spatiu in care oamenii de calitate sa se exprime. Pentru ca de obicei nu sunt atat de vizibili. Si nici nu se intalnesc undeva.
Nu stiu daca autorul a facut asta in mod voit. Probabil nu. Dar e foarte ciudat. Este un bazar de sentimente aici.
Nu a vrut, ne-am adunat noi ca mustele :)))))
DeleteIn mod sigur nu a vrut asta:))) A iesit pur si simplu. Dar cred ca pasul mare a fost cand ne-am intalnit toti in padure la fotografia de noapte. Nu toti, scuze, cei cu fotografia.
ReplyDeleteNici vorba sa vrea ce ai spus tu mai devreme. Nici acum nu citeste comentariile de pe blog. Chiar au fost inchise o perioada. Acum a creat un grup pe mess pentru fotografie. Si tot pe messenger raspunde cand e intrebat. Aici doar posteaza si atat. Din cate mi-a zis, nu inchide iarasi aici pentru cei care nu sunt fotografi si vor sa se exprime. Cica e fair asa.
ReplyDeleteDeci un fel de "cand pisica nu-i acasa..."
ReplyDeleteCam asa cevaa. Doar ca noi suntem niste soricei cu bun simt...de cele mai multe ori :))
ReplyDeleteSi daca nu citeste de ce mai comentati?
ReplyDeleteNu stiu în cazul altora, dar eu comentez pentru ca imi place foarte mult ce face si stiu cat de importanta este aprecierea. Iar daca intr-o zi va citi, atunci va sti ca cel putin un om il apreciaza
ReplyDeletevai...eu nu stiam ca nu-si mai citeste comentariile. cum intru si eu in grupul ala de facebook?
ReplyDeletePai nu e chiar rocket science. Tu nu ai vazut ca nu mai reactioneaza deloc aici? Inainte mai zicea cate ceva.
ReplyDeletepai cum intru in grup, intreb
ReplyDeleteS-a zis de foarte multe ori. Ii dai un mesaj pe messenger. Dar grupul nu este de discutii. Acolo doar chestii fotografice si, daca plecam pe undeva, logistica.
ReplyDeleteCe am mai observat, in afara de ciudatenia blogului. Toate postarile lui au un fel de aer. Nu l-as numi trist desi poate e. Este un aer parca nostalgic si melancolic. De ce?
ReplyDeletenu stim mamica. vreo scorpie care ii face viata amara credem.
DeleteEl o fi..perfect?:)
Deleteda nu a zis nimeni ca e. e baiat bun si baietii buni asa patesc. dau peste cate o de asta care le incurca viata
DeleteDa. Si baiatul meu a patit la fel. A dat peste una care s-a dovedit ca era maritata. Oare femeile astea nu se gandesc la sufletul celuilalt? Asa nesimtite n-am mai vazut. Dar viata le aranjeaza pe toate. Cand iti bati joc, la un moment dat ti se intoarce inzecit.
DeleteNu stim. Si te sfatuiesc sa nu intri acolo ca iese rau:)
ReplyDeleteChiar nu stim. Dar daca afli tu, ne zici si noua. Desi nu te sfatuiesc sa incerci :))))
ReplyDelete:))) de ce, chiar atât de urat face?
ReplyDeletePai daca te gandesti ca data trecuta a inchis comentariile, iar la padure s-a uitat la mine cu o fata de am zis ca ma inghite, cand l-am intrebat de el. Are o privire care te cam ingheata cand e nervos.
ReplyDeleteBai, ce sunteti rai? Nu te lua dupa rautatile lor. Nu te baga in viata lui ca se supara rau, sa stii. Si nici nu vad de ce ai face-o. Din curiozitate? Fiecare are dreptul la intimitate. Iti sugerez sa nu intrebi nimic. Daca isi va dori, va spune el. Dar e suficient sa citesti blogurile printre randuri si sa te pricepi cat de cat la oameni. :)
ReplyDeleteBuna. Sunt Denisa. Bai, nu-l mai prezentati ca si cum ar fi vreun fioros, ca nu e. Dimpotriva. Cu mine a fost foarte simpatic si am ras mult mult. Plus ca e linistitor cand stai pe langa el. Are capacitatea asta de a te face sa te simti confortabil. Deci nu-l mai faceti bau-bau ca e exact opusul.
ReplyDeleteDraga mea Denisa. Dar intentia noastra nu a fost de a-l micsora, ci mai mult de atentionare. Stim cu totii ca ai dreptate. Si este printre putinii barbati de care ma simt atrasa. Pentru ca este special, asa cum este el.
ReplyDeleteInteleg. Dar eu nu l-am vazut cu fulgere in priviri. Ci dimpotriva. Cand nu mi-a iesit acelasi rezultat desi aveam amandoi aceleasi setari si am stat unul langa altul, el a inceput sa imi povesteasca despre lumea interioara. Si cat de importanta este. Si cum pot sa imi asez in poze sentimentele. M-am emotionat foarte tare atunci. Pentru ca imi era dor de bunica mea care murise cu 4 luni inainte. Si i-am povestit. A zambit si s-a uitat la mine intr-un anume fel, cu drag, si am simtit caldura aia care te nauceste. De asta zic. Nu am vazut bau-bau. Ci un om bland langa care chiar am avut impresia ca imi dispar toate grijile.
ReplyDeleteCurios, dupa cum il stiu eu, nu prea este cu efuziuni de genul asta. Probabil pentru faptul ca i-ai zis despre bunica ta. Stiu ca a avut si el o bunica la care a tinut foarte mult.
ReplyDeleteDenisa da. Si eu ii simt caldura.
ReplyDeleteEu il cunosc. Nu este suparacios. E un om vesel si rar se enerveaza. Dar cand se enerveaza...
ReplyDeleteEste saritor. Nu este genul care sa isi exprime emotiile si, cu atat mai putin, chestii de telenovele. Caldura despre care tot vorbiti exista, asa este. Pentru ca este un om milos. Inclusiv cu animalele Nu te baza pe el daca vrei sa mananci o gaina din ograda :)))))
L-am intrebat daca iese cu noi in weekend ul asta care vine. Poate avem noroc. Macar printr-o padure daca nu mai mult. :)
ReplyDeleteMai fetelor, eu nu va inteleg. Il tot invitati peste tot. Vedeti ca nu merge. Nu vrea. Incercati si voi alte metode.
ReplyDeleteSi ascultati-ma pe mine. Oricum nu isi va dori o relatie cu nimeni atata vreme cat e cu gandul la alta. Dar la el nu e doar gandul. E cu totul. Ce naiba? Chiar nu ganditi? Offf...nu mai am eu varsta voastra :)))
“ e cu totul”.. ce frumos și cat de adevărat ați spus doamna. Și eu cred la fel, niciuna nu avem vreo șansă, totul aici e despre ea. Chiar și în fotografia asta, apare iar crucea, e ca o rugăciune, o așteaptă, o dorește…Cine știe povestea lor care e, poate doar ei știu , noi putem doar să ne dăm cu părerea și atât :)
DeleteDa, fata mea. Si eu sper sa fie asa. Asta este povestea romantica si sper adevarata.
DeleteDar sa stii ca in viata de zi cu zi exista si asteptarea prostului. Cand iti faci iluzii aiurea. Si speri pana in ultima clipa. Dar totul e in mintea ta. Sau mai exista si asteptarea de vindecare. Asa cum spunea fetita asta care e psiholog. Nu poti merge spre alta relatie daca nu ti-e vindecata rana. Si astepti ca timpul sa vindece. Dar sunt rani pe care nimic nu le vindeca. Ca de exemplu o iubire mare. Sau moartea unui copil. Eu am rani pe care timpul nu le-a vindecat. Traiesc cu ele.
Buna dimineata. Mi-a raspuns. Mi-a zis ca va fi o iesire de noapte pentru a fotografia o cometa. Ne va anunta din timp. Pentru cine vrea. Avem experienta de data trecuta :)
ReplyDeletePana atunci ne-a zis sa ne interesam de o actiune la care va participa.
Aici www.facebook.com/IasiSOR/?locale=ro_RO
Si daca venim, ne intalnim cu el acolo.
Chiar daca a fost greu, iesirea de noapte ma va bantui mult timp. In sensul bun. N-as fi crezut vreodata ca o chestie atat de abstracta, cum e astronomia, poate deveni un adevarat spectacol tip "one man show" . Deci vin si de data asta. Acum stiu cum sa ma inarmez :)))
ReplyDeleteNeata. Pe mine ma bantuie el ca barbat. Abia astept sa il revad. :))))
DeleteSi eu vin. Mai mult pentru spectacol. Ca astronomia nu o prea inteleg. Dar spectacolul face toti banii, Abia astept. M-a trecut prin toate starile. De la lacrimi, cand a povestit legenda celor doua stele, si pana la lacrimi de ras cand ne explica pe intelesul nostru chestii. Imi venea sa aplaud la sfarsit :))))
ReplyDeleteRadeti voi, glumiti. Foarte bine. De fapt nu. Eu m-am vazut cu el ieri dimineata si mi-a imprumutat un obiectiv. Era foarte suparat. L-am intrebat ce are si mi-a zis "schimbi locul, schimbi norocul". Am inteles ca pleaca. Ce, unde, cum, habar n-am si nici nu am avut curajul sa intreb.
ReplyDeleteCe naiba...??????
ReplyDeleteDar de ce? Poate nu ai inteles bine...:(
ReplyDeleteTu vorbesti serios? Si eu cred ca poate este o greseala de comunicare...
ReplyDeletewow...nu-mi vine sa cred
ReplyDeleteAsta mi-a zis, asta va spun. Plus ca era negru de suparare. Si la el se cunoaste...privirea aia de verde laser.
ReplyDeleteCine stie ce naiba a patit sau cine l-a suparat in halul asta? S-a intamplat ceva, a aflat el ceva, a patit ceva. Ca din senin, nimeni nu...
ReplyDeleteDaaa...sigur a patit ceva. Chiar m-am intristat. Omul asta e deosebit, nu ar trebui sa aiba parte de asa ceva.
ReplyDeleteWhat!!!!??? Ce draq? Bai, cineva care il cunoaste mai bine, poate intreba? Poate e doar o prostie. WTF!!!
ReplyDeleteNu cred ca e o prostie. L-am sunat si eu ieri pe la pranz. Il intrebam daca mergem la actiunea cu pasarile. Si abia ingaima doua cuvinte. Era foarte suparat. L-am intrebat ce a patit. A zis ca nu conteaza. Si oricum, intre noi barbatii, nu prea exista confidente. Deci habar n-am ce a patit. Cert e ca era suparat tare.
ReplyDeleteBai ce nasol...intalnesc si eu un om asa complex in carne si oase si...
ReplyDeleteEu zic sa nu ne impacientam, ci sa asteptam. Deocamdata nu stim nimic.
ReplyDeleteNu e vorba de impacientare. Dar este un loc al frumosului. Iar el chiar este un om de la care ai ce invata. Sunt trista. Sper sa nu fie nimic.
ReplyDeleteDa, e o schimbare. Nu stiu ce are. Am fost la amiaza pe la el cu gand sa ii dau un strap. Imi zisese mai demult de el. Nu a scos o vorba. E negru de suparare. Si o mutra...ca daca il intrebam ceva sigur ma pocnea. Eu stiu cum face. Cine stie...
ReplyDeleteSe pregatea sa plece undeva. Probabil de asta...
ReplyDeleteHmm...treaba nu e buna. Haideti pe grup.
ReplyDeleteCe s a intamplat?
ReplyDeleteHabar n-am. Dar ceva este din moment ce s-au strans cei de pe grup. Cine stie?
ReplyDeleteDeci? S-a aflat ceva?
ReplyDeleteDa. A închis grupul de pe fb. Probabil urmează și blogul.
ReplyDeleteProbabil e o pacaleala 😃
ReplyDeleteM-aș bucura să fie așa. Dar nu e. Plus că grupul e închis de aseară, când nu era 1 aprilie.
ReplyDeleteAveti rabdare cu el; daca spuneti ca s-a intamplat ceva, poate e o perioada in care nu vrea sa mai stie nimic de nimeni si nici nu-i arde de socializare sau lectii
ReplyDeleteEu am incercat sa stau de vorba cu el. L-am căutat sub un pretext oarecare. Si adiacent sa îi amintesc ca sunt psiholog si ca poate discuta cu mine. Mi-a retezat-o cu o raceala greu de suportat, sa-mi vad de lungul nasului și implicit de viata mea. Si atat. A sters grupul si a disparut. Eu nu am vazut un mod de distrugere mai rapid. A dat cu nucleara. Sunt foarte trista.
ReplyDeleteDomnișoară psiholog, te-am avertizat, dar ai considerat ca a fost o răutate. Nu a fost :) El nu are nevoie de psiholog, are nevoie de femeia iubită, alături. Simplu, dar și complicat . Probabil ce încă nu ai învățat e, ca de multe ori, viața bate cartea. Dar, poate chiar vom ieși la o cafea intr o zi și te vei convinge :)
DeleteA disparut cu totul. I-am dat mai multi mesaje pe privat. Nimic. Nici nu le citeste. Stie cineva ceva de el?
ReplyDeleteNimic??
ReplyDeleteNimic la nimeni. Nu stim, nu raspunde nimanui din grupul nostru. Poate altii au reusit, dar nu cred.
ReplyDeleteNimic la mine. Desi trebuie sa ii returnez lucruri împrumutate.
ReplyDeletenici mie nu mi-a raspuns la mess
ReplyDeleteL-am vazut astazi. Nu fac parte din grupul vostru. Sunt cea de care ati ras ca a venit in pardesiu in padure. Nu sunt genul care merge in padure noaptea, pe frig. Gestul vostru a fost urat.
ReplyDeleteNe cerem scuze. Nu a fost asta intentia. Unde l-ai vazut? Era bine?
ReplyDeleteNu cred ca se cade sa vorbesc despre asta. Era un moment destul de personal pentru el.
ReplyDeleteBai, te rugam. Serios ne facem griji. Era bine?
ReplyDeleteEra cu cineva?:)
ReplyDeleteNoi ne făceam griji pe aici și el era la “date”. Asta înseamnă ca e bine, a vrut doar să scape :)
ReplyDeletevorbesti prostii
DeleteDa, era cu cineva. Eu si cu sotul meu mergem la o anumita mananstire cand avem timp. Ne place noua acolo ca e mai retras. Pe o banca era un preot cu un om alaturi. Nu-mi atragea atentia daca nu vedeam ce faceau. Preotul il tinea cu capul la piept si il mangaia pe par. Iar barbatului i se miscau umerii ca intr-un hohot. Nu era hohot de ras.
ReplyDeleteAm intrat in biserica si dupa ce am iesit erau tot pe aceeasi banca. De data asta preotul ii spunea ceva si barbatul zambea frumos. Atunci i-am vazut clar fata. Era Robert. Daca e bine? Nu stiu. Dar m-a impresionat legatura dintre el si acel preot.
Vai ce proasta mai sunt!!!! Eu am crezut ca a fugit cu vreo femeie în lume. Nu ca n-ar fi avut dreptul. Dar parca imi place mai mult asa singur.
ReplyDelete...cat poti fi de egoista. Toti sa aiba pe cineva, numai el sa ramana singur ca asa iti place tie.
DeleteEu nu am crezut o clipa ca e fugit cu vreo femeie, cum au insunuat unii pe aici, foarte onctuos. L-am studiat suficient incat sa ii fac profilul psihologic. Daca fugea, atunci era fugit cu femeia pe care o iubeste. Si intr-o zi o va face. Sper sa poata iubi iarasi doar. Ii sunt alaturi in orice decizie va lua. Si sper sa ii fie bine.
ReplyDeleteDeci pana la urma nu stim daca e bine. Ci doar ca este, exista. Nu stiu voi, dar eu tin mult la omul asta. Hai sa facem ceva pt el.
ReplyDeleteMai copii, din cand in cand oamenii au nevoie de liniste. Asta nu inseamna prapastii, ci doar liniste. Iar el este un om singur, care tanjeste dupa ceva. Ca e o femeie sau nu, e problema lui. Bine ar fi sa nu fie, ca femeile sunt o pacoste in situatiile astea. Eu am fost o pacoste la viata mea si stiu ce vorbesc. Numai nas in sus si fite, fara nici un fel de baza. Cand imbatranesti vezi orgoliile si fitele cu alti ochi. Invatati sa treceti peste tot, si sa va urmati inima. Fiti in locul in care va este inima, indiferent de situatie. Orice altceva este fals si doare al dracului de tare. Cateodata doare pana la sfarsit. Acultati ce va spun, ca sunt trecuta prin viata.
ReplyDeleteCata dreptate aveti, doamna...
ReplyDeleteSi eu tot la o femeie m-am gandit :)))
ReplyDeleteAcum am vazut replay ul tau. In continuare nu cred ca este vorba despre o femeie. Si daca este, atunci acea femeie a existat candva. Daca totusi exista, fie este o nemernica careia ii place sa isi bata joc, fie este incredibil de egoista si se gandeste doar la viata ei si il lasa sa se chinuie. Am vazut suficient incat sa imi dau seama de lucrurile astea. Nu cred in astfel de oameni. Imi pare rau, dar eu chiar cred in bine, in curaj si in alaturare, daca intelegi conceptul.
ReplyDeleteDa, intr-o zi vom bea o cafea impreuna. Sper sa fie o zi fericita...pentru el.
Ce frumoasa zi! Daca Robert a facut ceva cu adevarat extraordinar, a fost sa ne stranga pe toti impreuna. Va multumesc pentru ziua fabuloasa pe care am avut-o. Robert, daca vei citi vreodată: sunt cu sufletul langa tine, oriunde esti, si iti multumesc pentru noii mei prieteni. Sper ca intr-un viitor nu foarte indepartat sa fie si ai tai, ai nostri :).
ReplyDeleteSi eu simt la fel. Ca ne-a adus impreuna. Imi pare rau ca a inchis grupul de pe mess.
ReplyDeleteAcum am ajuns si eu acasa. Greu cu copiii pe drum. Multumesc pentru weekend ul minunat. Poate ar trebui sa facem un grup nou pe messenger.
ReplyDeleteDa, n-ar fi rau sa facem un grup, dar este doar pentru a ne anunta de chestii. N-ar avea acelasi haz. Plus ca Robert chiar are vocatie de lider. Cand spunea "asa facem", stiam toti ca este cea mai buna decizie pe care o puteam lua impreuna, desi era decizia lui :)))).
ReplyDeleteAna incearca sa ii copieze putin stilul si implicarea dar (Ana, nu o zic sa te jignesc in vreun fel ci pentru ca este adevarat) este doar o copie destul de stearsa. Nu are forta si argumentele lui Robert. Imi pare rau, sa nu te superi pe mine. Ti-am zis deja asta.
Te imbratisez, don't worry, I don't hold a grudge against you.
DeleteDe Robert mai stiti ceva? L-ati mai vazut?
ReplyDeleteDa. Am dat nas in nas dimineata la lift. Ieseam amandoi din scara.
ReplyDeleteSi? Cum era? Era bine?
ReplyDeleteNu stiu ce sa va zic. Eu nu am aceleasi repere sau asteptari pe care le aveti voi. E vecinul meu. Eu il privesc cu alti ochi decat voi. E simpatic si dragut tot timpul. E saritor si vesel. Si dimineata m-a ajutat sa cabor caruciorul pe scari. Deci nu prea inteleg intrebarea.
ReplyDeleteTu nu iti dai seama cand te uiti la un om daca e bine sau nu???????!!!!
ReplyDeleteTocmai iti spun. Nu am aceleasi repere ca voi. El e vecinul meu. Si atat. Cateodata e mai vesel, cateodata mai trist, ca tot omul. Si intotdeauna cu o vorba buna. Nu stiu ce sa va zic. Este el, asa cum il stiti. El si catelusa lui :)))
ReplyDeleteNu cred ca e persoana cea mai potrivita sa o intrebi. Nu din alte considerente ci pentru faptul ca intervine obisnuita.
ReplyDeleteMecanismul psihilogic este fix la fel ca in cazul Palatului Culturii, de exemplu: vin oameni din toate locurile sa il viziteze, dar pentru ieseni este aproape inexistent. Sunt atat de obisnuiti cu el, incat nu-i mai vad frumusetea. Ci pentru ei este doar un punct de reper, "la Palat".
Asa se intampla si cu oamenii. Te obisnuiesti atat de mult cu cei pe care il vezi zilnic, incat -daca nu esti interesata de acel om- nu ii mai vezi frumusetea, splendoarea. Nu vezi ca acel om este cu adevarat iesit din tipare. Ci poti doar observa doar ceva ce iese din spectrul normalului... Ca de exemplu atunci cand face o greseala, sau cand zboara pe Marte :))).
Uite ca Ana a explicat foarte bine. Pentru mine este vecinul meu. Da, miroase bine. Da, este simpatic. Da, este destept. Dar da, il vad aproape zilnic:))))
ReplyDeleteBai voi ati vazut ce poza a pus pe facebook? In-cre-di-bi-la!!!
ReplyDeleteMai intrebi? Din pacate nu avem de unde sti unde si cum a facut-o. Nu mai raspunde deloc pe messenger. Nici nu arata ca "citit" mesajul. A incercat cineva sa ii scrie pe Whatsapp? Mai stie cineva ceva?
ReplyDeleteL-am vazut ieri dimineata la Pim. A luat o lada mare de hartie printata. Nu stiu ce era acolo. Proiecte probabil. Si eu asteptam ceva pentru doctoratul meu. Am stat de vorba, a zambit, mi-a povestit despre eclipsa si efectele ei asupra microclimei. Apoi a povestit ceva foarte hazos despre catelusa lui, care in urma unei boli a ramas cu o expresie mirata pe fata, si ca are impresia ca il persifleaza. Am ras cu lacrimi de cum povestea si imita fata catelusei.
ReplyDeleteApoi a ramas cu el. Am vazut transformarea. Totul i s-a intunecat si am vazut cel mai trist om de pe planeta. Ochii care mai inainte radeau...Off, mi-a venit sa il iau in brate. Nu cred ca era ok. Nu ma pricep la chestii psihologice ca Ana, sunt destul de diletanta. Dar ochii aia nu pot minti trairile. Nu stiu ce e cu el, cu ce se chinuie. Cred ca e intr-o suferinta continua. Se vede de la o posta. Poate ar trebui sa vorbeasca cineva cu el. Ana?
La final mi-a zambit, salutat si plecat. Sec.
Buna. Nu stiu cu ce l-as mai putea ajuta. Am incercat de nenumarate ori sa stau de vorba cu el, sa fiu langa el. Fizic. Sa simta ca nu trece singur prin ce trece. M-a respins de fiecare data. Ultima oara cu brutalitate. Nu fizica. Doamne fereste!
ReplyDeleteSufera de ceea ce noi numim "sindromul inimii zdrobite". Nu stiu ce si cum i-a fost cauzat. Poate i s-a gresit foarte mult. Poate chiar el a gresit. Poate atat a stiut sa faca sau poate ca a ales inconstient raul. Si cauzele sunt nenumarate. De cele mai multe ori apar din socuri. Cand sperantele sunt imense si ti se aplica taierea de aripi. Asta la nivel teoretic. Dar fiecare om este un univers. Si fiecare simte in felul lui. Si fiecare isi vede propria poveste cu ochii sai. Privita din afara este la fel. Insa, din interiorul celor doi oameni care participa, este diferita inclusiv pentru ei. Pentru ca amandoi au dreptate. Asta este culmea paradoxului trairilor umane.
Si de aici incolo este o alta poveste. Pentru ca suferinta este potentata. Sunt oameni carora le place sa injunghie unde este deja carne vie. Astia sunt oamenii raniti de viata. Si lui cred ca asta i se intampla. I se injunghie sufletul zilnic. Desi este ferfenita.
Teoretic, repet teoretic, lucrurile nu ar trebui sa fie atat de grele. Dar ne este frica. Frica distruge totul. Sau frica de a te intoarce la o suferinta deja traita. Dar astea sunt niste iluzii. Ar trebui sa avem curaj. Curajul unui efort de a te schimba, sau de a lua decizii, de a ierta, de a nu judeca, de a condamna, de a crede in oamneni. Chiar in oamenii care ti-au gresit. Schimbarea presupune onestitate. Si mai spun ceva. Si o sa ma biciuiti. Schimbarea presupune credinta. Dumnezeu schimba totul. Are capacitatea de a transforma total orice om.
Eu il pot privi si cu ochii profesionistului nu doar ca femeie. Se vede dragostea din el. Eu ii doresc ca povestea lui sa fie un happy end. Oricum ar fi ea. Trebuie sa treaca singur prin toate. Daca ii reuseste, atunci va fi bine. Daca nu, atunci va muri sufletul in el. Si cand iti moare sufletul, mori si tu. Ii pot fi alaturi, atat timp cat vrea. Altfel nu. I-am dat mesaje, l-am sunat, i-am propus iesiri in natura etc. A respins totul.
psihologie si credinta? merg impreuna?
ReplyDeleteNu am raspunsuri la toate intrebarile. Sunt un psiholog care crede in Dumnezeu. Altii nu cred. Psihologia este o stiinta. Credinta e credinta. Dar amandoua au acelasi scop: binele.
ReplyDeletedeci omul de stiinta care crede in Dumnezeu. si faza cu schimbatul? eu nu cred ca oamenii se pot schimba.
ReplyDeleteSi ai dreptate. Oamenii nu se schimba. Nu pot singuri. Doar Dumnezeu ii poate schimba. Si am vazut destule exemple. Incearca si tu, lasa-l sa iti intre in viata si vei vedea. Devii alt om...trebuie doar rabdare.
ReplyDeleteinteresant punct de vedere. nu vrei sa iesim la o cafea sa mai discutam?
ReplyDeleteBa sigur ca da. Iesim la o cafea. Dar te atentionez. Nu vreau sa crezi altceva. Este doar o cafea. Nu vreau sa ma implic in ceva. Mai ales ca genul meu barbat este diferit de tine. Si deja exista in realitate.
ReplyDeletesi de unde stii ca nu sunt genul tau?
ReplyDeleteHmm...nu vreau sa jignesc. Doar o chestie marunta: genul meu stie ca propozitia se incepe cu litera mare si se termina cu un semn de punctuatie. Fara suparare, ok?
ReplyDeleteCe liniște…
ReplyDeletePentru ca majoritatea sunt plecati la munte la cabana Anei.
ReplyDeleteAm înțeles. Au reușit să l convingă să meargă cu ei?
ReplyDeleteHabar n-am. Dar nu cred. Ieri stiu ca au fost niste copii din grup cu un telescop la colimat. Si i-a ajutat. Clar nu a plecat ieri. Iar dimineata l-am sunat eu ca eram prin Dobrovat si voiam sa fac poze. Si mi-a zis ca are treaba. Deci nu stiu daca a plecat sau nu.
ReplyDeleteDa, păcat ca a dispărut așa și a tăiat orice cale de comunicare, dar pe de altă parte, e frumos ca s a închegat un grup și pleacă împreună. Poate ne povestesc și nouă cum se distrează
ReplyDeleteNu a disparut din cauza noastra. Ci a patit el ceva. Sau cine stie ce suferinta l-a macinat. Ca în ultima perioada nu era bine deloc. Si, din cate am observat este foarte introvertit.
ReplyDeleteGrupul este foarte frumos. Oamenii sunt deosebti. Aici s-a format. Ana este cu organizarea. Si este de un altruism rar.
Dar vad ca pe pustii aia îi accepta pe langa el. Asta e discriminare :))
ReplyDeleteAsta cu introvertitul mi se pare cea mai mare prostie pe care am auzit-o despre el. Si am auzit-o des. Ii sunt prietena de vreo 30 de ani, poate mai bine. Este cel mai vesel si mai guraliv om pe care il stiu. Cand are incredere. Cand nu are incredere, tace. In voi nu are incredere...deci tace, nu e introvertit.
ReplyDeleteIar sentimentele si le exprima rar. Nu este genul lui "iloveyouiloveyoutoo". Dar este ca o furtuna. Cand iti spune ca te dispretuieste, stii asta pana in maduva oaselor. Iar cand te iubeste...trebuie sa fii orb sa nu vezi. Sau altfel, ca orbii simt.
adica ce face de e ca furtuna?
ReplyDeleteAdica foarte intens, cu totul.
ReplyDeletezi ceva specific, cum cu totul ca nu inteleg
ReplyDeleteNu stiu ce specific vrei. Exemplu? Pai nu e genul care sa verbalizeze. Iti arata. Face lucruri pentru tine, iti indeplineste dorinte etc.
ReplyDeleteA fost iubitul tău? Tu ești cea după care încă suferă?
ReplyDeleteNu a fost niciodată iubitul meu. A fost fratele meu, prietenul meu, omul care, fizic, mi-a dat de mancare cand mi-a fost foame, care a fost în spital cu mine cand mi-a fost rau, care a uitat de o datorie f mare pe care o am, cand am plecat din tara etc. Iubit? Niciodată. Prieten? Pana la sfarsit.
ReplyDeleteFrumos :)
ReplyDeleteȘi totuși.. nimeni nu știe cine e cea după care tânjește, parcă- i o fantasmă . Tare ciudat..
ReplyDeleteNu stim nici noi, prietenii lui vechi. Nu a suflat nicio vorba nimanui. Dar oricum ar fi, lucrul asta trebuie sa inceteze, ii face prea mult rau. Mai ales ca el a avut și niste probleme cu inima destul de serioase. Atat de mult se framanta, ca intr-o zi o sa cada din picioare și punct.
ReplyDeleteCe caldura. Abia am ajuns acasa. Am fost la pădure la Dobrovat. Ne-am intalnit intamplator cu Robert. Daca sunteti curiosi ce facea? Noi eram pe forestierul de la Islaz și il vedem deodata că traverseaza. Îl strigam, vine, ne saluta, il invitam sa nu se alature, ne refuza și o ia de nebun la deal prin padure. Nu pe carare ci pe de-a dreptul. Pieptis pe panta aia. Si dispare in desis. Deci a stat 10 secunde cu noi. Antisocial om. :))))
ReplyDeleteBai dar ce usor îl caracterizati. Imediat e într-un fel. Ca nu a vrut el sa stea mai mult cu voi. De parca aveti dreptul la timpul lui.
ReplyDeleteNu am vrut sa sune asa. Ca o caracterizare. Dar asa a fost. Omul chiar este deosebit, dar nu poti nega ca are si defecte.
ReplyDeleteAre multe defecte dar voi nu le cunoasteti. Nu aveți cum, vorbiti despre ce se pare, nu despre ce este.
ReplyDeleteNoi vorbim despre ce vedem. Da exemplu despre un defect pe care nu il vedem.
ReplyDeleteNu dau. Nu e treaba voastra. Va spun ca e pacat sa vorbiti despre lucruri atat de superficiale despre el
ReplyDeleteOk, dar macar arunca-ne un os. Ceva marunt.
ReplyDeleteCeva marunt...E copilaros. Nu e bine sa te certi cu el. Nu da înapoi.
ReplyDeleteLasati omul in pace si nu mai incercati sa intrati in viata lui cu forta.
ReplyDeleteAsta voiam sa zic și eu. Pentru voi e o plictiseala de duminica dupa amiaza. Pentru el, e viata sa. V-ar conveni sa va faca cineva la fel și voua?
ReplyDeleteCum a fost la munte?
ReplyDeleteSuntem inca pe drum. Ana, ca de obicei, gazda perfecta. Ne-a primit minunat in casa ei.
ReplyDelete