Sunt lucruri în mine care aparțin unui trecut. Acel nisip uitat într-o clepsidră. Poate că fotografia pe care o fac e singura legătură cu acel trecut. Poate de asta e așa. Cine știe? In mod cert, eu nu stiu...Dar mi-am găsit pasiunea care, fără să bruschez ceva sau să impun, scoate bucăți din mine la vedere, iar eu nu sunt încântat de asta, ci mirat. Prietenii știu de ce.
Omg. E superb. Chiar că pozele tale sunt diferite. Ce le faci, nu știu. Toate au o stare. Astăzi m-am uitat la toate pozele tale, de când te știu. Au o căldură aparte. Ca tine.
ReplyDelete